Văzusem zilele trecute un documentar despre niște păsări, nu-mi mai amintesc numele, care trăiesc pe colinele vulcanului Etna și care migrează spre Africa înainte de venirea frigului. Se zice ca noi, oamenii, am fost înzestrați cu rațiune, pasiune și discernământ. Modul în care acele păsări migrează nu se compară cu nimic. Omul pana acum nu e capabil sa creeze legătură pe care o au păsările în formarea stolului. Toate în același ritm, toate urmând același vis. Încet, curat și perfect. Un dans. Care mi-a dat atunci de gândit și acum.
Uneori e nevoie de un stol întreg pentru a găsi drumul cel bun.
gânduri 