Ca o pasăre fără stol

Văzusem zilele trecute un documentar despre niște păsări,  nu-mi mai amintesc numele,  care trăiesc pe colinele vulcanului Etna și care migrează spre Africa înainte de venirea frigului. Se zice ca noi,  oamenii,  am fost înzestrați cu rațiune,  pasiune și discernământ.  Modul în care acele păsări migrează nu se compară cu nimic. Omul pana acum nu e capabil sa creeze legătură pe care o au păsările în formarea stolului.  Toate în același ritm, toate urmând același vis. Încet,  curat și perfect. Un dans. Care mi-a dat atunci de gândit și acum.

Uneori e nevoie de un stol întreg pentru a găsi drumul cel bun.

 

 

Iubirea …ca drog

Sunt îndrăgostita. Il iubesc.

Aha. Și el?

El nu mă vrea. M-a vrut cat timp i-am dat bani. După 30 de căsnicie, m-am îndrăgostit.  De un alt barbat. De unul care si-o bagă în venă.

Și acum ce faci?

Aștept,  poate se întoarce la mine. Eu sper.

Mai, tu ești serioasă?  Cum adică speri? Ești conștientă ca poți pierde totul, familia și poate și viața?

Da. Nu mă interesează. ..

Nu credeam ca o sa te aud vreodată spunând  așa ceva. Și pentru ce, și pentru cine?  Cat crezi ca va mai rezista familia ta știind aceste lucruri, cât crezi ca va mai sta soțul tău lângă tine când tu continui sa-I zici ca ești încă îndrăgostita de el?

Nu știu.  Mă simt o nulitate pentru tot ce am făcut,  pentru tot ce am greșit.

Și ce ai de gând sa faci? Azi e momentul sa schimbi ceva, dacă o vrei. Noi suntem aici.

Ce sa mai schimb? Mi-am irosit viața intr-o relație fără iubirea pe care o căutam.  Deja sunt bătrână. Viața mea a trecut.

Ce tot spui acolo? Copiii tai sunt încă tineri, va așteaptă atâtea lucruri, doar ca trebuie sa ai răbdare cu tine. Ai tai sunt încă lângă tine, asta  e iubire, nu e mila.

Știu,  cred ca știu.  Dar îl iubesc.

Ai ajunge sa traiesti intr-un canal sau sub un pod. Pentru ce? Dacă era ceva de capul lui,  nu ar fi profitat de singurătatea ta din spital și te-ar fi lăsat în pace.

Dar mi-a spus ca ține la mine.

Și în timpul ăsta se droga în fața ta?

Nu, a facut-o doar o dată când ne-am certat.

Ana, nu e ca fumează o țigară și gata, se lasă când vrea. Ăsta  își bagă în venă. Devii dependent de la prima administrare.

….Eu vreau sa te ajut. Dar tu vrei?

Nu știu,  nu pot ieși din starea asta.

Dar dacă intr-o zi fiica ta ar veni cu unul ca acesta de mână și ar zice: mama-tata el e X , ne iubim și merg sa locuiesc cu el. Apropo, se droghează și e dealer. Ce ai face? Ai lasa-o sa plece?

Nu…

De ce nu ar pleca? Dacă pentru mama ei unul ca ăsta  e bun, pentru ea de ce nu ar fi?

Am indurat atâtea Anca. Prea multe, sunt incompletă. Iar el a fost o gură de aer. M-a ajutat sa trăiesc.

Nu sunt sigură…S-a ajutat pe el sa trăiască.

Vreau sa uit. Atât.

Dar nu ai cum sa uiți.  Trebuie sa încerci sa vezi dincolo de ceea ce simți.  Sa înveți ceva.

Acum nu pot. Dacă ar veni și mi-ar zice ca pentru X euro s-ar întoarce la mine, i-as da. Totul.

Și asta  e iubire? El dependent de droguri și tu dependenta de el. Nu e iubire. E o utopie. Sa crezi, sa speri ca acela din fața ta se poate schimba, ca ține la tine și ca nu e egoist.

Ti-a transferat lipsurile lui și acum ești legata de el prin neputințele lui.

Rupe -le!

Alege-te pe tine. Mereu!FB_IMG_1469901446183